Unul din lucrurile pe care le spunem cel mai des copilului este “Sa fii cuminte!”. V-ati intrebat vreodata daca este si eficient? Oare ce inteleg copiii prin “a fi cuminte”? Este acelasi lucru pe care vrem sa-l spunem si noi?

Am vrut sa aflu raspunsul la ce inseamna sa fii cuminte, si i-am intrebat pe copii ce inseamna asta. Bineinteles ca le-a fost greu  sa imi raspunda, insa in general cei mici spun ca inseamna a sta cuminte, adica a nu se misca, iar cei mai mari ca inseamna a-i asculta pe parinti, in general. Precum vedeti, nimic concret, ci doar ceva general, ambiguu, si fara nici o eficienta educativa. Asa ca daca credeti ca copilul va sti sa nu se urce incaltat in pat cand ii spuneti  „sa fii cuminte”, veti fi foarte dezamagiti.

Daca doriti sa va faceti intelesi de copii si ei sa respecte anumite reguli, este important sa invatati sa vorbiti pe limba lor, adica la nivelul lor de intelegere. Pentru a realiza acest lucru este important sa urmam anumiti pasi:

Pasul 1: In primul rand trebuie sa va clarificati voi insiva ce inseamna un copil cuminte, adica ce reguli doriti sa respecte. Parintii au o impresie generala despre ce anume vor de la copii, insa cand vine vorba de lucruri concrete, le este mai greu sa le spuna. Insa copiii nu inteleg decat lucrurile concrete, asa ca va trebui sa invatam sa evitam generalitatile si sa le spunem exact ce dorim de la ei.

Cel mai simplu mod  de a face asta este sa impartiti regulile pe domenii: reguli pentru acasa, reguli pentru gradinita/scoala, reguli pentru afara/cu prietenii. Pentru fiecare categorie faceti o lista cu reguli (nu mai mult de 6) pe care doriti sa le respecte. Nu mentionati regulile care deja sunt respectate intotdeauna, ca sa nu umpleti inutil lista.

Pasul 2. Puneti-va de acord cu partenerul in ceea ce priveste respectarea regulilor. Deseori ce este important pentru un parinte este insignificant pentru altul. Daca nu faceti acest lucru, copilul, cu fina lui intuitie, va sti sa se eschiveze de reguli, fugind la celalalt parinte. Copilul se va coaliza cu parintele indulgent, iar cel care doreste ca regulile sa fie respectate, devine un fel de Bau-Bau exigent si rautacios.

Pasul 3. Invatati-va sa formulati regulile in termeni pozitivi. Noi suntem obisnuiti sa incepem orice regula cu NU. Nu tipa, nu te bate, nu te sui in pat incaltat, nu alerga! Copilul intelege ca nu are voie sa faca ceva, dar inca nu este capabil sa gaseasca singur alternative de comportament in respectiva situatie.

De exemplu in loc de „Nu te sui in pat incaltat” spunem: „Ne descaltam inainte sa ne suim in pat”. In loc de „Nu tipa” ii putem spune „Vorbeste mai incet”, in loc de „Nu te bate” putem sa ii spunem „Joaca-te cu celalti copii”, etc. Poate fi dificil la inceput, insa daca copilul va primi indicatii in loc de interdictii, va fi mult mai linistit si va sti exact ce are de facut.

Pasul 4. Explicati-i copilului de ce anume puneti o regula. Cand explicam copiilor de ce anume vrem ca ei sa respecte anumite reguli, le aratam ca suntem fiinte logice, si nu le interzicem ceva numai de dragul de a spune nu. Explicatiile sunt portile prin care copilul intelege ca traieste intr-o lume ordonata si logica. In lipsa lor, copilul nu intelege de ce trebuie sa urmeze anumite instructiuni, si crede ca a pune o regula este o forma de control asupra lor.

Cand explicam o regula, convingem indirect copilul sa treaca de partea noastra, pentru ca ne intelege, ne respecta, si invata sa comunice educativ. In plus se simte bine stiind ca parintii il responsabilizeaza si il trateaza ca pe cineva care este capabil sa inteleaga. In felul asta nici nu va fi tentat sa le incalce in absenta noastra.

A explica o regula inseamna sa le spunem ce se intampla daca face respectivul comportament. Ganditi-va la explicatii cat mai naturale, si bazate in principal pe consecinte logice. De exemplu:

• Dacă nu îţi pui laptele în frigider el se va strica.
• Dacă îţi laşi jucăriile în parc ele pot să se strice sau să dispară.
• Dacă îl loveşti pe George el nu se va mai juca cu tine.
• Dacă nu îti pui hainele la spălat nu vei mai avea haine curate

Este important ca aceste explicatii sa nu se bazeze pe argumente emotionale de tipul „o faci pe mama sa planga”, „mama se supara”, sau pe generalitati de tipul „ca asa e frumos” , „ca asa e bine”, sau „ca asa spun eu”.  De asemenea este important sa ne referim la consecintele pe termen scurt si nu lung, pentru ca le este greu sa le inteleaga (de exemplu „Fa-ti temele ca sa fii doctor”).

In masura in care nu il punem in pericol, il putem lasa si pe copil sa vada singur care sunt consecintele propriilor lor actiuni. Multi parinti aplica aceasta metoda si de multe ori da rezultate. De exemplu copilul sa fie lasat sa nu isi stranga jucariile din parc pentru a vedea ca ii dispar, sau sa fie lasat sa nu isi faca tema pentru a vedea consecinta (nota proasta, rusine, etc.)

Pasul 5: Verificati daca a inteles explicatia, punandu-l sa ne mai explice inca o data cu cuvintele lui ce a inteles.

Pasul 6. Asigurati-va ca toata lumea respecta regulile. Cred ca ati observat ca daca dumneavoastra le cereti sa faca ceva ce voi insiva nu faceti, imediat veti fi trasi la raspundere de copii. Chiar daca oferiti explicatii ireprosabile, daca nu le respectati si dumneavoastra, efectul este foarte scazut. Puterea exemplului este asa de mare la copii incat uneori nici nu trebuie sa le mai spunem anumite lucruri, pentru ca daca noi le facem, ei ne imita si le fac si ei.

Pasul 7. Dupa ce copilul si-a insusit regula, nu o mai repetam de fiecare data, pentru ca ne pierdem autoritatea. Unii parinti spun de zeci de ori pe zi aceleasi reguli si explicatii, insa efectul in loc sa creasca este tot mai scazut Cand observam ca copilul incalca regula, ii putem spune ca deja stie foarte bine ce are de facut si ca circul pe care il face nerespectand regula nu ii foloseste la nimic.

Cu mici variatiuni, acestia sunt pasii prin care le transmitem copiilor clar si eficient ce anume vrem de la ei. Atentie, acesta este doar inceputul, pentru ca practic miezul disciplinarii este punerea in practica a regulilor. Pentru asta va fi nevoie sa stim cum anume sa il facem sa le respecte intotdeauna, si mai ales ce sa facem cand nu le respecta (si sa intelegem de ce).

Daca nu ati facut-o deja, va invit sa puneti in aplicare acesti pasi. Cum la fiecare pas pot exista poticneli si dificultati, mi-ar placea sa imi spuneti care a fost cel mai dificil de urmat, pentru a vorbi mai in detaliu despre el. Spor la experimentat!

(sursa foto)