Îți sună cunoscut? Normal, pentru că am mai făcut! Iar acum le reluăm pentru că au prins tare bine și este nevoie de ele. Așadar, dacă ai un puști cu vârsta cuprinsă între 12 si 18 ani (știu că nu mai e puști, dar nici nu vreau să îi spun domnișor sau domnișoară, că nu sunt noob), și crezi că ar trebui să învețe mai multe despre socializare în cadrul unui grup ghidat de un psiholog specializat, anunțul ăsta este pentru tine

Hai să începem cu detalii organizatorice şi apoi, pentru că te știu ocupat, o să repostez aici felul în care se vor desfășura concret întâlnirile noastre: 

Detalii organizatorice

Când?

În fiecare sâmbătă, de la 10 la 12, la cabinetul psihologic din Brașov. 

Cine participă?

Un grup este format din 8-10 preadolescenţi (12-13 ani) sau adolescenti (peste 13 ani).

Cât costă?

Preţul unei şedinţe este 200 lei.

Avem reduceri-bonusuri?

Da, prima şedinţă este gratuită. Fostii mei clienţi au reducere şi prioritate. Dacă vin 3 copii, unul din ei participă gratuit.

Cum te contactăm?

Pe mailul ralucadraghici.psiholog@gmail.com sau la telefon 0744786608

Detalii neorganizatorice: ce se întâmplă într-o şedinţă de consiliere de grup pentru preadolescenţi

• Începutul şedinţei. Aşezaţi în cerc, 5-8 tineri precauţi stau cuminţi şi încearcă din răsputeri să nu se observe că sunt intimidaţi. Aşadar începem cu un exerciţiu de destindere a atmosferei, în care să le mai vină inima la loc şi în care să nu aibă cum să se prezinte într-o lumină nefavorabilă. În tot timpul ăsta, chiar dacă par că nu se uită unii la alţii, în mintea lor sunt întrebări precum Oare ce cred ceilalţi despre mine? Cum să fac să intru în vorbă? Dacă nu mă descurc?
• Când atmosfera e mai călduţă intrăm în pâine cu o activitate proiectivă (creăm o poveste, confecţionăm obiecte personalizate, postere, etc.). Activităţile proiective sunt ocazii grozave pentru copii să ia contact cu lucrurile care îi preocupă, simţindu-se în acelaşi timp protejaţi emoţional (ce, nu vorbesc despre mine, vorbesc doar despre un personaj pe care l-am creat şi care nu are legătură cu mine…. deşi are aceleaşi frici ca mine, dar asta nu trebuie să ştiţi şi voi).  
• Urmează cea mai vulnerabilă etapă a şedinţei şi anume dezvăluirea propriilor creaţii, cu toate gândurile şi emoţiile asociate ei. Provocarea majoră pentru fiecare este să aibă curajul de a se expune în faţa grupului, de a risca să fie vulnerabil când vorbeşte despre propriile frământări, fie că o face direct sau indirect. Dar tot aici incepe magia grupului, când ceilalţi rezonează spontan şi spun ştiu cum e, mi s-a întâmplat şi mie, nu eşti singurul care a trecut prin asta, te înţeleg.
• În interacţiunile care au loc spontan între ei invariabil ajungem la patternuri disfuncţionale de comunicare. Pe de o parte intimidare, bullying, agresivitate, pe de altă parte retragere şi închidere în sine, falsificare. Cu mult tact vorbim despre ele, le constientizăm, observăm ce efecte au asupra celorlalţi. Apoi descoperim nevoile reale care stau de fapt în spatele comportamentelor negative. Nu le demonizăm ci mai degrabă le normalizăm (toată lumea are nevoie să primească atenţie uneori, nu-i aşa? ). Iar apoi iar magie: punem în practică, pe viu, modalităţi mai sănătoase de a ne exprima nevoile. Modalităţi despre care nu doar vorbim, ci le exersăm în cadrul grupului. Cu feedback spontan, real şi important din partea grupului.
• În această etapă tot grupul se simte implicat în discuţie, indiferent că e vorba de cei care vorbesc sau de cei care doar ascultă. Evident, parcursul discuţiilor şi structura activităţilor variază de la o şedinţă la alta, dar în esenţă fiecare simte că se discută lucruri importante, relevante pentru el, că se găsesc soluţii sau că trebuie să facă o schimbare.
• Din nici o consiliere de grup nu lipseşte un exerciţiu la comun, în care întărim sentimentul de apartenenţă la grup. Nu de alta, dar toţi, absolut toţi preadolescenţii au nevoie să simtă că aparţin unui grup, să se simtă integraţi, să aibă relaţii deschise şi de încredere în cei de vârsta lor. Şi să se mai şi distreze, pentru că am văzut mult prea multe frunţi încreţite pe feţişoarele lor tinere!

Precum observi, în cadrul şedinţelor nu există teme predefinite (azi vorbim despre alcool, despre jocuri pe calculator, despre bullying). Acestea sunt subiecte care apar spontan de fiecare dată şi tot ce trebuie să facem este să le abordăm bine atunci când apar.

Pentru ca totul să meargă bine în consilierile de grup avem reguli stricte, cum ar fi:

• În acest grup toată lumea are spaţiu, în sensul psihologic. Aşadar nu vom putea fi doar spectatori neimplicaţi dar nici nu vom acapara discuţia. În grup le vom da tuturor şansa de a vorbi.

• Respectăm părerile celorlalţi chiar dacă nu suntem de acord cu ele. Ne folosim jigniri, insulte, nu ridiculizăm. Fiecare este unic şi va fi tratat ca unic, chiar dacă este în multe privinţe asemănător celorlalţi.

• În grup avem grijă de emoţiile celorlalţi. Invariabil vor ieşi la suprafaţă emoţii dureroase iar atitudinea celor care le observă va fi de înţelegere şi nu de blamare.

Ce zici, adolescentul tău ar fi interesat? Nu ghici, întreabă-l direct. Este neapărată nevoie de dorința lui de a participa și de implicarea lui. E reticent? Trimite-l la prima ședință, care e gratuită. Vrei și mai multe detalii? Of, ești așa nehotărât, zici că ești un adolescent :)) Așa că lasă gânditul în exces și treci la acțiune!