Despre rănile din copilărie: abandonul, respingerea sau neglijența
Nici eu nu știu de ce mă întorc iar și iar la aceeași stare de tristețe, pentru că de fapt în prezent nu mai am
Aici te invit să reflectezi la rolul tău de părinte, să devii conștient de tine, de copilăria ta, de felul în car trăiești provocatoarea expereință de a fi părinte.
Nici eu nu știu de ce mă întorc iar și iar la aceeași stare de tristețe, pentru că de fapt în prezent nu mai am
Daca cauti printre filmuletele facute de mine, gasesti unul cu un copac magnific. Metafora acestuia este de fapt un prilej să te invit să reflectezi
Nu o să uit niciodată când, la începutul grădiniței, educatoarele spuneau mustrător Păi da, copilul plânge înauntru și mama pe partea cealaltă a ușii. Bineînțeles,
Probabil îți este cunoscută și ție senzația de gol interior. Poate o asociezi cu o tristețe persistentă, cu o plictiseală pustiitoare, cu sentimentul de a
Cand am inceput sa scriu pe blog mi-am jurat ca n-o sa spun niciodata truisme de genul Iubeste-ti copilul. Si iata-ma acum, dupa 6 ani,
In drumul maturizarii toti lasam in urma parti din noi. Crestem, ne dezvoltam, ne schimbam. Insa uneori partile luminoase, frumoase de altadata palesc si in
Uneori, vad cum unii copii descopera si isi cultiva dorinta de a-i controla pe ceilalti. Ii observ cum dau de gustul puterii, cum le creste
În esenţă, toţi experţii în parenting îţi dau sfaturi despre cum să îţi îmbunătăţeşti relaţia cu copilul. Sunt sfaturi bune, pe care încerci din tot
De obicei, părinţii critici ştiu că sunt aşa şi nu se simt vinovaţi pentru asta. Dimpotrivă, consideră că ceea ce fac e spre binele copilului.
Orice părinte ştie că mai dureroasă decât propria suferinţă este suferinţa copilului său. Dacă ar putea alege, probabil că majoritatea părinţilor ar prefera să sufere