Pentru părinţii care au avut o copilărie grea
Dragă părinte,
Observ cum, vorbind despre copilăria ta, ţi se umezesc ochii. Ai avut o copilărie grea, cenuşie, plină de suferinţe. Părinţii tăi fie te-au abuzat, lovit şi umilit, fie te-au neglijat, lăsându-te să creşti la întâmplare. Cunoşti foarte bine suferinţa, singurătatea şi mai ales neputinţa. Neputinţa de a fi mic şi de a nu putea schimba ceva. Şi mai ales, ştii cât de mult ţi-ai dorit să creşti mare, ca să poţi în sfârşit pleca şi să laşi totul în urmă. Să începi de la capăt şi mai ales să nu, în nici un caz să nu devii un părinte la fel ca părinţii tăi. Eu nu vreau să îmi las copilul să simtă suferinţa pe care am trăit-o eu, iată motto-ul tău de părinte. (more…)
Întoarce-ţi o clipă atenţia spre interior şi gândeşte-te la toate momentele plăcute pe care le-ai trăit azi. Au fost destule? Chiar acum, când eşti în faţa ecranului, simţi vreo plăcere, cât de mică? Ai, în această perioadă, parte de plăceri? Şi, dacă vrei mai multă plăcere în viaţa ta, gândeşte-te o clipă: ar trebui să existe oare o limită în plăcere? Este posibil ca 
Adu-ţi aminte de ultima oară când te-ai simţit cu adevărat mândru de tine. Ce sentiment împlinitor ai trăit, nu-i aşa? Ce emoție plăcută este mândria! Acum, gândeşte-te la ultima oară când ai văzut un coleg cu adevărat mândru de sine însuşi. Nu-ți trezeşte această amintire şi o emoţie negativă, cât de mică? Când vedem mândria din exterior ne dăm seama că ea nu este întotdeauna bună, ci că are și o față întunecată. Astăzi vreau să vorbim despre ambele fețe ale mândriei.
Anxietatea de separare, pe cat este de raspandita, pe atat e de dificila si pentru copii si pentru parinti. Parintilor li se rupe inima sa isi vada micutii varsand lacrimi amare la plecare, si simt cum explicatiile logice nu ii ajuta prea tare. In timp, la articolul 
În devoltarea emoțională a copiilor, părinții au un rol foarte important. Prin felul în care reacţionează zi de zi la emoţiile copilului, prin felul în care vorbesc despre ceea ce simt, prin sensibilitatea sau nepăsarea în faţa emoţiilor, părinţii îl ajută sau îl blochează pe copil în dezvoltarea lui emoţională.
Te invit să faci o călătorie înapoi în timp şi să îţi aduci aminte de prima zi de scoală. Mai ţii minte cum arăta clasa? Cum ţi s-a părut învăţătoarea? Cunoşteai pe cineva? Ce imagini sau întâmplări te-au impresionat? Şi mai ales, ce emoţii simţeai? Îmi imaginez că trăiai o mulţime de emoţii: poate curiozitate, poate teamă, poate nelinişte. Cred că erai şi tu conştient că intrarea la şcoală e un pas important, şi că multe lucruri se vor schimba de acum încolo.
Pentru ca este un moment asa de important, inceperea gradinitei este un subiect de mare interes pentru parinti. Iata de ce la articolul Cum sa iti pregatesti copilul pentru gradinita s-au strans foarte multe comentarii, majoritatea solicitari si primiri de sfaturi, in situatii concrete. Le-am adunat aici, ca sa nu se piarda odata cu schimbarea blogului. Asadar, daca ai timp, bucura-te de discutiile concrete pe marginea acestui subiect. 
Intrarea în grădiniţă este o schimbare foarte importantă pentru copil. Ea este prima experienţă majoră de socializare în afara familiei, care îl solicită pe micuț să se adapteze unui nou mediu. La grădiniţă nimic nu seamănă cu acasă: camera arată altfel, sunt alte jucării, alte zgomote, alte mirosuri, mâncarea are alt gust, programul este şi el diferit. Este normal ca micuţul să fie bulversat și să aibă nevoie de timp pentru a se adapta.