Cum sa ii invatam pe copii valoarea banilor?

psihologpentrucopii.roMai devreme sau mai tarziu, parintii trebuie sa le vorbeasca copiilor despre bani. Unii dintre ei amana cat de mult se poate acest moment, gandindu-se ca fiul lor e prea mic ca sa inceapa cu grijile materiale. Altii insa il informeaza pe copil cat a costat fiecare jucarie sau hainuta cumparata, chiar daca acesta are numai 4 ani.

Ambele situatii au riscurile lor: copiii carora li se vorbeste mereu despre bani pot ajunge sa ii pretuiasca prea mult, devenind materialisti. Cei care nu cunosc valoarea acestora nu vor intelege de ce parintii refuza sa le cumpere jucarii ori de cate ori le cer acest lucru. Aceste riscuri pot fi evitate daca stii ce sa le spui copiilor despre bani, si daca stii cum anume sa-i faci sa le aprecieze valoarea.

Iata ce cred eu ca trebuie sa stie copiii despre bani:

  • In magazin orice jucarie costa bani, si nu putem sa luam ce dorim daca nu platim. Este bine sa ii spui copilului acest lucru de cand incepi sa mergi cu el la cumparaturi.
  • Parintii au bani pentru ca merg la serviciu ca sa ii castige. Cei care nu muncesc nu au bani (cand cresc mai mari le poti povesti si despre exceptiile de la aceasta regula).
  • Cu cat cumperi mai multe lucruri, cu atat iti raman mai putini bani (pentru copii acest lucru nu este de la sine inteles). Spune-i ca pentru a castiga mai multi bani, va trebui sa stai mai mult timp la serviciu.
  • Banii trebuiesc impartiti pentru mai multe lucruri: mancare, intretinere, haine, jucarii, etc. Ca sa ilustrezi acest lucru, poti folosi monede sau margelute, pe care sa le imparti in diferite gramajoare.
  • Este mai important sa cumperi unele lucruri decat altele. Folosind aceleasi gramajoare de monede, arata-i care sunt lucrurile care trebuiesc platite neaparat, si lucrurile care mai pot astepta. Spune-i ca banii de buzunar nu se inscriu in categoria prioritatilor.

Dincolo de informatiile referitoare la bani, copiii trebuie sa inteleaga cum se fac banii si cat valoreaza jucarile, hainutele si dulciurile cumparate. Iata cum iti sugerez eu sa faci acest lucru:

  • Arata-i cum se castiga banii. O modalitate ar fi sa-l inveti sa faca anumite servicii pentru bani. Pentru asta va trebui sa ii oferi bani pentru activitati care nu sunt obligatorii pentru el. Exemple de astfel de activitati sunt: sa planteze un copacel, sa ajute la curatenia in bucatarie sau in curte (nu in camera lui!), sa ajute un batran la curatenie, etc.
  • Nu il mitui pe copil cu bani pentru a face activitati pe care oricum trebuie sa le faca (de exemplu sa manance tot, sa se imbrace, sa se spele, sa doarma la anumita ora, sa isi faca curatenie in camera). Daca faci aceasta greseala, copilul va crede ca este de la sine inteles ca ceilalti sa ii dea bani pentru orice face, si nu va mai face nimic daca nu este recompensat. Riscul de a deveni materialist este foarte mare in acest caz.
  • Ofera-i banii de buzunar la intervale mai mari de timp. In felul acesta el trebuie sa aleaga ce sa-si cumpere si la ce anume sa renunte. De asemenea copilul invata sa isi planifice banii, si nu sa cumpere din impuls. Este foarte important ca suma sa nu fie negociabila! Daca copilul si-a cheltuit toti banii intr-o zi, va trebui sa astepte pana saptamana viitoare ca sa isi cumpere ceva nou.
  • Incurajeaza-l sa isi economiseasca banii, pentru a-si cumpara mai tarziu un obiect mai important. Cu cat asteapta mai mult timp o jucarie, cu atat o va aprecia mai mult.
  • Stabileste o lista de „amenzi” pentru fiecare comportament negativ al copilului. In felul acesta el va intelege ca banii pot fi pierduti daca nu respecta anumite reguli de comportament.

In final, vreau sa iti spun povestea unei fetite care la varsta de 6 ani era foarte preocupata sa isi ia numai pantofiori scumpi, ca cei purtati de Hannah Montana, sa aiba in pusculita cat mai multi „euroi”, si ardea de nerabdare sa isi completeze toata colectia de dinozauri. Dupa ce au inteles care sunt cauzele pentru care copiii cer in continuu jucarii, parintii si-au dat seama ca si ei acorda o atentie deosebita banilor, si ca judeca oamenii in functie de cat de multi bani au. Ei au inteles ca i-au transmis aceasta preocupare excesiva si fetitei. In cateva saptamani, in care au inceput sa aplice metodele de mai sus, situatia s-a ameliorat vizibil. Eu cred ca ceea ce a ajutat cel mai mult a fost faptul ca parintii si-au modificat ei insisi atitudinea fata de bani si valorile materiale, si in felul acesta au ajutat-o si pe fetita sa se schimbe.

Asadar, atunci cand ii inveti pe copii valoarea banilor, trebuie sa iei in calcul cat de valorosi sunt banii pentru tine. Cu siguranta ca si copilul va prelua atitudinea ta referitoare la bani!

Te invit sa imi spui: Daca ai copii, ce le-ai spus pana acum despre bani? Cum ti se par sugestiile propuse aici? Cat de mult conteaza influenta mediului in care traieste copilul tau asupra felului in care vede el valoarea banilor? Daca nu ai copii, ar fi interesant sa ne spui cati bani primeai cand erai mic, si ce faceai cu ei?

(Sursa foto)

Arhiva comentarii 

  • Diana Coman permalink
    Chestia e ca mica fiind, nu prea voiam sa am de-a face cu banii. Si chiar si mai marisoara fiind, partea cu „Ofera-i banii de buzunar la intervale mai mari de timp. In felul acesta el trebuie sa aleaga ce sa-si cumpere si la ce anume sa renunte.” nu functiona pentru simplul motiv ca oricum nu-i cheltuiam. Si nu, n-am devenit nici zgarcita, nici ultra-materialista.
    Răspunde
  • Raluca Vasiliu permalink
    Pana acum vreo zece ani oricum nu era „moda” cu banii de buzunar la copiii mici. Insa acum fenomenul ia amploare si copiii sunt tot mai interesati de bani. Vremurile se schimba, se pare
    Răspunde
  • Diana permalink
    Am o fetita de 4 ani si pana acum ce i-am spus despre subiectul acesta este ca banii se fac la serviciu, ca tati munceste mult ca sa avem noi de toate, ca nu putea avea ce cerea la un anumit moment pntru ca prioritara era mancarea si nu o activitate care costa si mult si durează puțin,si ca atunci când nu mănâncă , trebuie sa aruncam mâncarea rămasă si asta înseamnă ca aruncam bani si tati se supara. Acuma nu mi se mai pare ciudat ca, intreband-o ce vrea sa facă atunci cand va fi mare, răspunsurile variau. Mi-a spus o data ca vrea sa aibă un serviciu cu multi multi bani… Sa fie bogata…. Imi dau seama ca impresia mea ca nu avem destul se oglindeste si in ea… Cum ar trebuie sa mă exprim fata de ea asa încât sa inteleaga ca o viata armonioasa nu înseamnă ce si cat ai ci cum folosesti ceea ce ai si cat esti de abil sa faci bani din ceea ce iti place. Vorbesc din perspectiva sotiei care sta acasa si nu are serviciu pentru ca nu stie cum sa facă bani din ceea ce ii place si are talent sa facă.

Raluca Draghici

Sunt psiholog pentru copii in Brasov

Leave a Reply