Cum îți pregătești copilul pentru schimbare?
Să spunem că tocmai ești în fața unei schimbări în viața ta și a copilului tău. Fie că e vorba despre un eveniment negativ (divorț, decesul cuiva, boală) fie despre un eveniment pozitiv (apariția unui frate, mutare), de acum înainte lucrurile nu vor mai fi niciodată la fel. Cum începi discuția cu copilul? Ce îi spui prima oară și ce ții pentru mai târziu? Când e momentul să-i vorbești și mai ales, cum îl pregătești pentru schimbarea care îi va modifica cursul vieții? (more…)
Trebuie sa-i ceri de o mie de ori un lucru ca sa-l faca. De cele mai multe ori
Pentru că se încăpățânează să te considere bun, frumos și minunat și pentru că nici nu le trece prin cap să te vadă altfel (adică un părinte groaznic, așa cum te consideri tu). Și pentru că te iartă de o mie de ori pe zi după ce te porți rău cu ei (pe bună sau pe ne-bună dreptate).
Stiu, stiu, mintitul este un lucru rau, si sigur nu vrei ca micutul sa te minta (desi aproape toti copiii mint si aproape nici un parinte nu isi poate da seama cu exactitate cand il minte copilul). Si atunci de ce atata bucurie cand prichindelul descopera minciuna? 
La mulți ani dragi români! Dacă acum 3 ani mă întrebam dacă
Copilul tău se transformă permanent, şi la fel e şi relaţia ta cu el. După momentele bune, de apropiere şi armonie urmează perioade cu ţipete, ameninţări şi furie, în care pare că lucrurile merg din rău în mai rău şi n-o mai scoateţi nicicum la capăt. Dacă se nimereşte să vă aflaţi într-o perioadă tensionată, am o soluţie pentru tine.
Deşi nu este rea în sine, competiţia este de cele mai multe ori folosită greşit. Astfel, în loc să-i motiveze pe copii ea îi alungă, în loc să formeze spiritul de echipă hrăneşte invidia şi rivalitatea, în loc să întărească încrederea în sine ea induce teama de eşec. Însă oare nu putem schimba ceva? Oare nu putem învăţa să folosim competiţia în mod pozitiv? Oare nu există cumva o cale de a integra armonios competiţia în viaţa copilului, astfel încât aceasta să devină una din cele mai eficiente metode de formare a perseverenței şi a spiritului de echipă?
Alexia încearcă din răsputeri să ia note mai mari decât colega ei de bancă. Luca a ieşit campion judeţean la şah şi acum se pregăteşte să intre în campionatul naţional. David se ia mereu la întrecere cu Matei, care aleargă cel mai repede în parc. Ce crezi, sunt aceşti copii fericiţi? Sunt ei relaxaţi? Este stima lor de sine ridicată? Au ei performanțe mai bune? Cu alte cuvinte, faptul că se află mereu în competiţie îi ajută pe aceşti copii cu ceva sau, dimpotrivă, le face mai mult rău?
Dintre toate piedicile care stau în calea unei bune dezvoltări, teama de eşec mi se pare cea mai mare. Cum apare teama de eşec cum copiii se blochează şi se eschivează, refuzând să mai participe la activitate. Teama de eşec apare atât la copiii care au probleme cu învăţarea cât şi la cei foarte inteligenţi, atât la cei timizi cât şi la cei îndrăzneţi. Pe termen lung, ea poate face diferenţa între un copil care obţine performanțe şi unul care renunţă când dă de greu. Oare ce poţi face să-ţi ajuţi copilul să scape de ea?