Nici copilul tău nu mai poate rămâne atent în fața calculatorului?
Salutare salutare, of, cam multe taste s-au tastat, multe likeuri s-au dat și multe postări s-au făcut de când nu ne-am mai auzit. Știi de ce? Că am prins și eu alergie la stat în fața ecranului (la fel ca tine și ca majoritatea elevilor care halesc calculator pe pâine minim 8 ore pe zi). Știu că nu avem ce face și crede-mă că nu vreau să îmi petrec o oră aici plângându-mă în zadar, împotriva curentului (care oricum ne duce cu viteză pe toți). Azi te răpesc încă 2 minute pentru că am soluții pentru tine: (more…)
Alexia încearcă din răsputeri să ia note mai mari decât colega ei de bancă. Luca a ieşit campion judeţean la şah şi acum se pregăteşte să intre în campionatul naţional. David se ia mereu la întrecere cu Matei, care aleargă cel mai repede în parc. Ce crezi, sunt aceşti copii fericiţi? Sunt ei relaxaţi? Este stima lor de sine ridicată? Au ei performanțe mai bune? Cu alte cuvinte, faptul că se află mereu în competiţie îi ajută pe aceşti copii cu ceva sau, dimpotrivă, le face mai mult rău?
Belarus. Moldova. Lituania. Rusia. Doar în aceste ţări din lume se bea mai mult alcool ca la noi. Altfel spus, 
Dragă părinte,
Ştiu, ştiu, toţi copiii se uită la desene animate. Ştiu că este normal să o facă. Însă mai ştiu şi că unii copii gravitează în jurul desenelor şi că personajele de acolo le sunt mai apropiate decât membrii familiei. Ştiu că unii s-au născut cu desene animate şi sunt dependenţi de ele. Şi că părinţii lor, de frica circului din momentul închiderii televizorului aprobă tacit această practică (sau pur şi simplu le este mai comod să aibă copii care stau neclintiţi în fata desenelor, și ei îşi văd liniştiţi de treabă). Însă tu eşti un părinte responsabil (altfel n-ai fi aici 🙂 ) şi eşti sincer preocupat de tema desenelor animate. Aşa că cred că te pot ajuta.
Imaginează-ţi o lume în care gândurile noastre ar fi la fel de vizibile ca nişte obiecte. O lume în care putea să vezi şi să strângi în mână emoţiile. În care ai mirosi şi gusta dorinţele cuiva. Ce simplu ar fi totul în acea lume, nu? (sau….). Ei bine, în lumea noastră, lucrurile nu sunt aşa de evidente. Ceea ce ce află în mintea cuiva nu se vede, nu se simte, nu se aude. Este un mister pe care încercăm să îl dezlegăm ghicind, aproximând, intuind. Uneori, acest lucru este extrem de dificil, aproape imposibil 
“Nu ştiu ce e cu copilul ăsta, trebuie să îl strig de 3 ori până îmi răspunde! Uneori mă gândesc dacă nu are vreo problemă cu atenţia!”
Cand am scris in anul 2011 
Ai suficient de mult timp pentru copilul tau? Daca ai, atunci iti si permiti sa ii cumperi orice isi doreste? Esti intotdeauna un parinte calm? Daca esti asa, iti respecta el mereu autoritatea? Gasesti intotdeauna metodele cele mai bune de a-ti educa copilul? Si daca da, esti un parinte cald, intotdeauna disponibil?