Vrei ca micuțul tău să se dezvolte armonios?
Ce părinte nu îşi doreşte un copil care să se dezvolte cât mai armonios? Cred că scopul oricărui părinte este să vadă cum micuţul lui creşte pe toate planurile. Pentru a ne clarifica mai bine ce înseamnă această dezvoltare armonioasă, avem nevoie să ştim la ce aspecte să ne referim exact când spunem dezvoltare.
Aşa cum organismul nostru, deşi este un tot unitar, este alcătuit din mai multe părţi aflate în strânsă legătură unele cu celelalte, aşa este şi personalitatea noastră. Dintre toate modelele care caută să explice omul din perspectiva părţilor sale componente, mie îmi place modelul conform căruia fiinţa umană este alcătuită din: read more…
Desenele copiilor între 6 şi 9 ani
Începând cu vârsta de 6 ani copiii intră în etapa denumită “realism convenţional”. În cadrul acesteia prioritatea copiilor este să deseneze obiectele cât mai asemănătoare cu realitatea exterioară, și sa le execute într-o manieră cât mai convenţională.
Desenele pierd din creativitatea specifică stadiilor anterioare, dar câştigă în complexitate. Apare interesul pentru detalii executate cu grijă, “aşa cum se desenează”. Cu cât desenele se aseamănă mai mult cu şablonul, cu atât micuţii sunt mai satisfăcuţi de ele. read more…
Cum de unii copii se descurajeaza imediat ce nu le iese bine ceva, pe cand altii persevereaza pana obtin un rezultat? Cum de unii exploreaza locul in care se afla, pe cand altii raman lipiti de parinti? De ce unii dintre copii vorbesc cu usurinta cu ceilalti pe cand altii nu scot nici un cuvant? Diferenta intre acesti copii este data de nivelul stimei de sine.
Stima de sine se refera la emotiile pe care le simtim fata de propria persoana. Ea este un element cheie care contribuie la fericirea personala. Copiii cu stima de sine crescuta sunt mai relaxati, se implica mai mult in activitati, coopereaza cu ceilalti, sunt perseverenti, asadar au sanse mai mari sa aiba succese. La polul opus, copiii cu stima de sine scazuta ezita sa se implice in activitati de teama unui esec, nu au incredere in sine, se desconsidera, tind sa fie mai critici si cred ca este vina lor cand ceva nu merge bine. read more…
Cum deseneaza copiii intre 5 si 6 ani?
„Am desenat aici o printesa care il asteapta pe print. Mama printesei a plecat la bucatarie sa faca mancare”. Cam asa suna o poveste tipica spusa de o fetita de 5 ani pe marginea propriului desen (vom vedea ca nu intamplator mama e la bucatarie).
Desenele de pana la 6 ani sunt fermecatoare si originale. Fiecare copil are stilul lui personal de a desena. Micutii desenatori au anumite teme preferate de desen, si o maniera inconfundabila de a realiza personaje. In aceasta perioada desenele copiilor spun multe lucruri despre lumea lor interioara, si va invit sa le descifram. read more…
Intre 4 si 6 ani copilul creeaza cele mai savuroase desene, in care se intrezareste intreaga lume interioara a acestuia. In mintea lui, fiecare obiect sau persoana are cateva trasaturi importante, pe care el se straduieste sa le prezinte cat mai clar in desen.
In primul rand copilul doreste sa transpuna pe hartie realitatea interioara, si nu pe cea exterioara. Asa vor aparea florile mai mari decat casa, persoane cu degete mai lungi decat corpul, ursuleti cu capul mare si cu corpul subtire. Desenele sunt adorabile mai ales pentru ca nu se observa inca in ele modul formal de a desena anumite lucruri, ci amprenta personala si inconfundabila a copilului. read more…
Perioada cuprinsa intre 3 si 5 ani poarta denumirea de pre-schematism, pentru ca in decursul ei copilul invata sa reprezinte pe foaia de hartie schemele obiectelor din jur. Cuvantul cheie al acestei perioade este experimentarea: copilul incearca sa deseneze cat mai mult si cat mai bine, si vrea ca desenele sale sa reflecte cat mai clar felul in care vede lumea.
Din momentul in care copilul isi da seama ca desenul are puterea de a-l face sa se exprime, el incearca sa faca acest lucru cat mai bine. Pentru copii desenul nu este niciodata o activitate minora, si de aceea ei acorda foarte multa atentie felului in care deseneaza. read more…
De cand invata sa tina creionul in mana, chiar si incorect, copiii au acces la un nou mod de a se exprima. Prin desen ei invata sa transmita impresii, devin creativi, sau pur si simplu experimenteaza placerea de a-si lasa amprenta pe o foaie de hartie. Desenele copilului ne ajuta sa patrundem in lumea lor, si sunt o modalitate de a observa la ce nivel de dezvoltare cognitiva au ajuns.
Inainte de a incepe sa deslusim intelesul celor desenate de copil, trebuie mai intai sa cunoastem felul in care deseneaza copiii la diferite varste. Acest lucru ne va ajuta sa intelegem daca elementele care apar in desen sunt normale, specifice varstei, sau sunt un semn al unei perturbari in dezvoltarea copilului.
Evolutia desenului la copil trece prin mai multe perioade, principalele dintre acestea fiind perioada de mazgaleli, etapa schematismului, cea a realismului conventional, si evolutia individualizata a desenului, din timpul adolescentei. Sa incepem asadar cu preistoria desenatului, si anume etapa de mazgaleala.
Toata lumea a auzit cate ceva despre temperament (macar propozitia gresita ”X este un copil foarte temperamental”), insa cred ca putini sunt cei care stiu ce este si mai ales la ce ne ajuta sa cunoastem temperamentul copilului nostru.
In conditiile in care cunoasterea acestuia pare mai mult un divertisment pentru parinti decat ceva util, cred ca este binevenita clarificarea aspectelor pe care este bine sa le stiti despre temperament.
Cand apare un frate mai mic
Venirea pe lume a unui frate mai mic este pentru multi copii o perioada foarte dificila, pentru ca tot universul familial se schimba.
Daca pana acum copilul era obisnuit sa fie in centrul atentiei parintilor, din momentul nasterii unui frate el ocupa o pozitie secundara, caci cel putin o vreme parintii vor fi mult mai preocupati de cel mic decat de el.
Multi copii traiesc aceasta experienta ca pe o pierdere, ca pe o „detronare” din pozitia privilegiata de copil unic, si reactiile cele mai frecvente ale lor sunt fie de revolta, fie de tristete, fie de adaptare la noua situatie. read more…
Crizele de furie ale copilului
„Nu mai stiu ce sa fac. L-am dus si la medic, dar a zis ca nu are nimic. Credeti ca mai are vreo sansa?” Ma intreaba de-a dreptul disperata mama unui copil… de 3 ani! Ma uit la copil: un piticot zglobiu, care se joaca absolut normal in lumea lui. Cand il intreb ceva imi raspunde frumos, cand ii spun sa puna jucariile la loc, le pune. Nu stiu ce sa cred: fie este copilul un demon parsiv, care se manifesta numai acasa, fie mama este o femeie exagerat de ingrijorata. Oricum, diferenta intre ce imi spune mama lui despre el si ce vad eu in fata mea este uluitoare.
Mama a ajuns la capatul rabdarii: plange si este vizibil disperata. Chiar crede ca nu mai are ce sa faca cu copilul ei. Spune ca a incercat orice: l-a luat cu frumosul, l-a pedepsit, recunoaste ca l-a si batut cateodata, dar nimic nu da rezultate: copilul face crize in care urla si plange pana se invineteste, zgarie si da cu piciorul in ea, si nu se potoleste decat atunci cand mama ii da ce vrea. read more…