Skip to content

Învață-ţi copilul să folosească Facebook-ul (+interviu audio)

by Raluca Mosora on 19 February, 2015

4815259737_765783aa0d_zNu eşti pe Facebook, nu exişti!” spun tinerii şi copiii noştri, în timp ce-şi petrec o mare parte din existenţă navigând pe paginile prietenilor. Observând cum profilul de Facebook este o parte constituentă a imaginii de sine, nu poţi să nu te întrebi ce efecte are Facebookul asupra tinerilor. Oare merită Facebook-ul un mare Like de la noi sau să îi dăm Block? Să îl share-uim şi cu copiii noștri? Şi dacă da, cum să o facem? Hai să vedem ce commenturi au lăsat oamenii de ştiinţă pe această temă.

În primul rând, trebuie să ştii că au fost făcute o mulțime de studii despre efectele Facebook-ului asupra utilizatorilor. Evident, acestea sunt departe de a ajunge la un consens. Există oameni de ştiinţă care spun că navigarea pe Facebook ne face mai nefericiţi și singuri dar şi cercetări care arată că, dimpotrivă, utilizarea Facebook-ului ne face mai fericiți. Acum, e clar că subiectul este nuanţat: mi se pare evident faptul că poţi folosi Facebook-ul într-un mod total dăunător, astfel încât îţi faci rău singur dar şi celorlalţi. La fel, poţi lua şi ce e mai bun din Facebook, fără să ajungi un dependent fără speranţă. Hai să ne gândim mai întâi ce înseamnă să foloseşti Facebookul într-un mod dăunător:

Portretul robot al celui care utilizează Facebookul într-un mod dăunător

  • Face exces: îşi verifică compulsiv pagina o dată la câteva minute şi îşi petrece o mare parte a timpului uitându-se la postări de care nu este în mod necesar interesat. Practic, îşi omoară timpul pe Facebook.
  • Din cauză că se lăsă distras de Facebook nu îşi mai îndeplineşte sarcinile de lucru sau le face cu foarte mare întârziere.
  • Îi intruzează pe ceilalţi şi îi spamează, postând frecvent pe paginile celorlalți lucruri de care ei nu sunt intersati
  • Foloseşte Facebook-ul ca pe un mijloc de intimidare a celorlalţi.
  • Folosește Facebook-ul pentru a se pune în valoare în mod exagerat (de exemplu postează sute de selfie-uri).

Portetul robot al celui care utilizează Facebook-ul într-un mod pozitiv

  • Evită excesul închizându-l când nu mai are nevoie de el
  • Îl foloseşte ca pe o sursă de inspiraţie/informaţii bune
  • Păstrează contactul cu persoane semnificative pentru el, cu care nu ar fi uşor să păstreze legătura în mod normal
  • Foloseşte Facebook-ul ca să se pună în valoare, să îşi promoveze proiectele sau să se facă cunoscut, dar nu într-un mod ostentativ.
  • Ia contact cu oameni noi cu care are lucruri în comun, formează şi intră în grupuri care împărtăşesc aceleaşi valori ca şi el.
  • Le arată celorlalţi care sunt interesele lui şi postează informaţii care i se par importante.
  • Se consultă cu ceilalţi/ cere părerea celorlalţi, află mai multe păreri despre un subiect

Din păcate, foarte mulți oameni pur şi simplu stau prea mult de Facebook. Însă frica de a nu face abuz de Facebook nu ar trebui să ne facă să îl interzicem de tot. Cum spuneam şi în interviul de mai jos, atitudinile extreme faţă de folosirea Facebook-ului în particular şi a calculatorului în general nu sunt prea potrivite. Nu de alta, dar tânărul poate suferi dacă nu are acces la ceva ce toţi ceilalţi de vârsta lui au. Mai jos ai tot interviul din cadrul emisiunii Clasa de Părinţi, de la Radio România Cultural, în care am vorbit despre efectele tehnologiei asupra copiilor.

Aşadar, dacă interzicerea nu este cea mai bună soluţie, mai bine le dăm voie copiilor să îl folosească, învăţându-i în acelaşi timp cum să o facă:

Cum ne educăm copiii să folosească Facebookul?

  • În primul rând, este important să știm că pentru a folosi Facebook, un copil trebuie să aibă vârsta minimă de 13 ani.
  • Ajută-l să înţeleagă postările celorlalţi în context. În mare parte, oamenii spun lucruri care îi pun într-o lumină bună. Văzându-le postările, mulţi cred că ei au parte de o viaţă perfectă şi, prin comparaţie, a lor poate părea neinteresantă. Unul din numeroasele studii arată şi că Facebookul creşte sentimentul de invidie, tocmai pentru că ne comparăm cu alţii care par că se distrează mai bine, fac lucruri mai interesante şi în general sunt mai fericiţi ca noi. Ei bine, îi poţi explica copilului că fiecare are tendinţa de a selecta pentru Facebook doar informaţiile interesante, însă asta nu înseamnă că ei au o viaţă formată doar din aceste momente.
  • Învaţă-l să selecteze cu grijă prietenii şi paginile pe care le urmăreşte. Pentru că este o reţea deschisă pentru toţi, Facebookul poate conţine şi persoane şi grupuri cu influenţă negativă: persoane agresive, care îi intimidează pe ceilalţi, grupuri în care se promovează idei periculoase (droguri, violență, rasism,etc), persoane care postează informaţii greşite sau pur şi simplu enervante. Copilul trebuie să înţeleagă că poate oricând să înceteze să mai urmărească aceste persoane sau grupuri.
  • Ajută-l să găsească grupuri cu care are interese comune. Facebook-ul este o comoară în sensul că ne ajută să luăm legătura cu oameni care împărtăşesc cu noi aceleaşi valori. Cei pasionaţi de citit găsesc sute de grupuri de cititori la fel de pasionaţi ca şi ei, cei care ascultă un anumit tip de muzică pot forma fan-cluburi, etc. Ei bine, arată-i copilului această posibilitate şi încurajează-l să intre în astfel de grupuri. Astfel, îi creşti sentimentul de apartenenţă la un grup, chiar dacă e un grup virtual. Acest avantaj este cu atât mai mare pentru copiii care în viaţa reală se simt oarecum marginalizaţi, şi care au mare nevoie să ştie că undeva există oameni exact ca ei.
  • Învaţă-l cum să evite procrastinarea. Motivul principal pentru care părinţii interzic Facebook-ul este tocmai teama că tânărul îşi va pierde toată ziua pe el. Din păcate sau din fericire, Facebook-ul are proprietatea de a te face să îl verifici mereu: oare ce a mai zis cutare? Oare a apărut ceva interesant? Nu o fi vreun filmuleţ amuzant acolo? Asemeni oricărei forme de auto-control, şi limitarea timpului pe Facebook poate începe prin control exterior. Toate metodele de a-l lua pe copil din fata desenelor animate se potrivesc şi aici, cu observaţia că tânărul care foloseşte Facebookul are mai mult discernământ şi pe principiu poate în scurt timp să înveţe să îşi limiteze singur timpul de stat pe Facebook.
  • Temperează-l dacă postează în exces/conţinuturi nepotrivite. Cred că toată lumea ar aprecia dacă părinţii celor care postează zilnic zeci de selfie-uri le-ar explica că uneori mesajul pe care îl transmit nu este ”sunt super interesant/frumos” ci ”am nevoie disperată de atenţie”. La fel este şi cu cei care postează în continuu mesaje motivaţionale şi, din păcate, lista poate continua. Un feedback realist din partea părinţilor, chiar dacă este puţin dureros, îi poate salva acestuia imaginea socială. Nimeni nu vrea ca copilul lui să fie etichetat ca  ”narcisist”, ”spammer”, etc.
  • Învaţă-l să ceară ajutor dacă este ameninţat/intimidat. Din păcate, mulţi copii sunt agresaţi virtual, însă, de jenă, ascund aceste lucruri. În plus, cum pe Facebook nu este vizibilă nici o autoritate la care să apeleze, ei se pot simţi neajutoraţi. Iată de ce este bine ca ei să ştie că tu îi poți ajuta să folosească opţiunile de blocare/raportare a celor care îi agresează, până învață să le folosească singuri.
  • Ajută-l să privească critic informaţiile. Aceasta este o regulă de survolare a internetului în general, care este plin de informaţii contradictorii şi de multe ori eronate. Dacă nu ştim să selectăm din noianul de informaţii, vom cădea foarte repede în confuzie. Nu de alta, dar acum pentru aproape orice subiect de discuţie există o tabără pro şi una contra. Ce să crezi? Ce tabără să alegi? De unde ştii că tabăra ta deţine adevărul? Ei bine, ca să îţi dai seama, şi tu şi copilul aveţi nevoie de un simţ critic bine dezvoltat. Ochiul critic prin care judecăm informaţiile se formează în timp, prin punerea constantă la îndoială a noilor lucruri (şi dacă nu e aşa? Pe ce argumente îşi bazează ei informaţiile? Sursele acestor informaţii nu sunt cumva îndoielnice?) A fi critic este o abilitate foarte puţin exersată, din păcate, şi, din cauză că uneori nu o avem, putem să ne formăm convingeri greşite (care ne pot duce la decizii greşite).
  • Pune-l în gardă pe copil referitor la pericolele existente. La fel ca și în viața reală, este necesară precauția față de necunoscuți, protejarea informațiilor sensibile (adresa, numere de telefon, programul de lucru al părinților, detalii despre membri ai familiei, etc.), evitarea îndemnurilor de a face plăți prin internet sau a promoțiilor mincinoase.

Probabil sunt mult mai multe metode de a ne educa copiii să folosească Facebook-ul. Dacă aş sta să mă gândesc mai mult, poate aş mai găsi câteva. Însă tocmai am primit câteva notificări şi sunt tare curioasă de la cine sunt 🙂 Vrei să păstrăm legătura? Ne putem vedea şi pe Facebook, pe pagina Totul despre copii.

(Sursa foto)

Articol din categoria:Cafeneaua părinților
2 Comments
  1. Felicitari pentru acest articol …. cu o singura exceptie – de ce doar de la 13 ani? In ce baza a fost stabilita aceasta varsta? Este cunoscut faptul ca cei din noile generatii sunt cu mult mai precoce decat noi.

    • Varsta de 13 ani este stabilita in regulamentul Facebook, asa cum scrie si aici: https://www.facebook.com/help/157793540954833 Cel mai probabil s-au gandit ca nu au cum sa interzica folosirea facebookului de catre minori, si au vrut sa includa si adolescentii. Se presupune ca toti copiii de 13 ani au intrat deja in adolescenta

Leave a Reply

Note: XHTML is allowed. Your email address will never be published.