Skip to content

Din lumea copiilor: Mimul

by Raluca Mosora on 8 September, 2014

5408460895_2426499910_zCa să urmăreşti povestirea băiatului de 8 ani îţi trebuie memorie, nu glumă. În interiorul marionetei elefant este ascuns un ursuleţ, în căţeluş este ascuns un păianjen şi omida este de fapt un leu fioros. În girafă este un rechin, în oaie este un elefănţel şi în răţuşcă este un urs. Toate animalele sunt de fapt altceva decât par, ca şi cum ar fi costumate de carnaval. Atmosfera însă nu este deloc de carnaval, dimpotrivă: în aer pluteşte tensiunea şi suspiciunea.

Jocul a pornit cu o întrecere nevinovată: hai să facem două echipe şi să se ia la întrecere! a spus plin de vervă băiețelul. În scurt timp însă, o echipă s-a dovedit mult mai bună ca cealaltă, de departe preferata băiatului. Când cealaltă echipă a reuşit şi ea să câştige un joc, echipa favorită nu a suportat înfrângerea. Acum venea seara şi ziceau că s-a terminat concursul. Luând în mână un ursuleţ din echipa favorită, se duce la cealaltă echipă şi pune mieros: hei prieteni, mă primiţi şi pe mine să mă joc cu voi? Neavând de ales, eu devin reprezentanta echipei pierzătoare. Te primim, te primim, zic eu. Ursuleţul însă înşfăcă mingile celorlalţi şi fuge cu ele. Ziceam că le-a furat şi că ei a doua zi nu mai aveau cu ce să se joace şi atunci pierdeau întrecerea! mă anunţă el.

A doua zi se constată dispariţia mingilor. Luată prin surprindere, echipa pierzătoare începe să se protejeze. Are loc o adunare şi se decide să fie mai atenţi cum îşi aleg prietenii. Băiatul completează: ei ziceau să nu se mai joace cu ursuleţi! În consecinţă se aleg doi paznici, care trebuie să nu-l mai lase pe ursuleţ să se apropie. Acesta însă, vicelean, se deghizează în elefant, şi reuşeşte să treacă de privirile iscoditoare ale gardienilor. Evident, fură mingiuţele.

A doua zi şedinţa se repetă, şi se ia decizia ca gardienii să nu le dea voie nici ursuleţilor nici elefanţilor. În locul lor însă vine un păianjen, care face iar acelaşi lucru. Când nici păianjenul nu mai are voie să vină, el se deghizează în căţeluş. Şi uite-aşa, în scurt timp toată lumea din echipa câştigătoare e degizată în altceva, iar cei din echipa pierzătoare sunt disperaţi, pentru că nu au cum să se mai apere şi nu ştiu cine e prieten şi cine nu.

Când echipa pierzătoare se declară pierzătoare pe veci, echipa câştigătoare face o petrecere. Băiatul ia un clovn şi spune: acesta este şeful lor, este mimul! El vine să îi felicite, pentru că el i-a învăţat cum să se prefacă! Îl întreb pe mim de ce i-a învăţat asta, şi el spune: ca să câştige, evident! Şi chiar era necesar să câştige aşa, prin prefăcătorie? Spune ferm: Da! Normal!

Dar dacă nu s-ar fi prefăcut, ar mai fi câştigat? întreb eu. Băiatul se gândeşte puţin, apoi spune: da, tot ar  fi câştigat! Şi atunci de ce a trebuit să îi şi păcălească? întreb. De data asta nu mai ştie ce să spună, şi în cele din urmă, spune, nedumerit: păi aşa le place lor, să se prefacă. Le place tare mult! zice el cu năduf. Îl întreb dacă şi lui, mimului, îi place când ei se prefac. Nu, zice el prompt. Nu-mi place deloc! Şi apoi adăugă: tocmai de aia sunt eu şeful lor, ca să le zic eu în ce să se deghizeze! Aşadar, mimul nostru încearcă să ţină cât de cât sub control prefăcătoria celorlalţi, fiind şeful lor.

Şi ţie îţi place să fii mim? Îţi place şi ţie să te prefaci? întreb. Spune: nu prea, dar dacă nu m-aş preface nimeni nu m-ar mai asculta. Spun: aham, şi dacă nu te-ar mai asculta, fiecare s-ar deghiza cum vrea el, şi tu nu ai mai ştii cine se preface şi cine nu. Neliniştit, băiatul dă din cap. Auzi, dar tu nu îţi poţi da seama altfel cine se preface şi cine nu? întreb. Nu prea, zice. Că ei se prefac tare bine, şi nu poţi şti niciodată dacă zic adevărul sau nu.

Mimul oftează. Până nu va găsi un instrument prin care să discearnă între adevăr şi prefăcătorie, nu are de ales decât să se prefacă şi el şi să încerce să îi controleze pe ceilalţi.

Notă: deși este autentică, povestioara relatată de acest băiat a fost modificată ușor pentru a proteja identitatea acestuia. Lucru care nu ne împiedică să facem fel de fel de interpretări asupra nevoilor și a felului în care se simte, nu-i așa? 

(Sursa foto)

 

Articol din categoria:Prinți, Zâne și Bau Bau

Leave a Reply

Note: XHTML is allowed. Your email address will never be published.