Skip to content

Joc de dezvoltare emoțională: Termometrul emoţiilor

by Raluca Mosora on 15 June, 2014

4919603878_924afb9d2b_bCuvintele ne ajută să îmbrăcăm realitatea. Dacă pentru realitatea exterioară avem cuvinte care denumesc cu precizie fiecare obiect, pentru lumea interioară lucrurile sunt mai complicate. Uneori, simţim că nu ne găsim cuvintele potrivite prin care să exprimăm clar ce simţim şi cât de puternice ne sunt trăirile. Rămânem cu senzaţia amară că nu ne-am făcut înţeleşi, şi că ceilalţi nu au acces cu adevărat la sentimentele noastre. Iată de ce e important să avem la îndemână cât mai multe cuvinte care ne descriu viaţa emoţională, cu toate nuanţele ei. Te invit la o călătorie de cartografiere a lumii interioare.

Vârsta potrivită: peste 7 ani

Materiale necesare: foi de hârtie şi creioane colorate

Ce trebuie făcut:

  • Cel mai bun mod de a-l introduce pe copil în joc este prin a-i aduce aminte de o situaţie în care cineva, din cauza emoţiilor prea puternice, a acţionat într-un mod nepotrivit: cineva orb de furie care a sărit la bătaie, un copil atât de speriat încât a uitat tot ce ştia, un om aşa de trist că nu a mai plecat din casă. Prin aceste exemple îi vei arăta copilului că emoţiile, când sunt prea puternice, ne scapă de sub control. Explică-i că, pe măsură ce intensitatea emoţiilor creşte, ele se transformă din una în alta şi capătă denumiri diferite. Când i-ai trezit interesul, propune-i să descoperiţi împreună cum se pot aranja emoţiile, în funcţie de intensitatea lor.
  • Deşi trăim o grămadă de emoţii şi stări de spirit, ele pot fi împărţite în linii mari pe 5 scale: bucurie, furie, frică, tristeţe şi iubire. Aşadar, schiţează 5 termometre, fără gradaţii.
  • Începeţi cu termometrul pentru furie, pentru că este cel mai simplu de completat. Termometrul se va completa începând cu intensitatea cea mai scăzută. Cere-i copilului să denumească emoţia care apare atunci când furia nu există deloc: relaxare, calm, linişte, etc. Pentru nivelul următor căutaţi denumirea pentru o stare de furie foarte scăzută şi difuză: iritabilitate, încordare, proastă dispoziţie, nemulţumire, etc. Căutaţi denumirea pentru următorul grad de furie: irascibilitatea, enervarea, etc. Rând pe rând, denumiţi emoţiile sau stările se spirit corespunzătoare unei furii tot mai puternice: negru în fața ochilor, exasperare, furie oarbă, etc.
  • Pe fiecare scală trebuiesc găsite cât mai multe denumiri de emoţii sau stări de spirit. Pe scala furie pot să se regăsească expresii precum nemulţumire, irascibilitate, iritabilitate, nervi, furie, supărare, furie cu ţipături, agresivitate, violență, criză de furie, furibund, orb de furie, etc. Pe scala tristeţe se pot regăsi emoţii precum: melancolie, nostalgie, mâhnire, deznădejde, tristeţe, demoralizare, depresie, disperare, agonie. Pe scala frică poate apărea nelinişte, agitaţie, pândă, teamă, frică, palpitaţii, groază, panică. Pe scala iubire poate apărea indiferență, simpatie, afecţiune, apropiere, dragoste, iubire, pasiune.
  • După ce aţi găsit denumiri pentru fiecare liniuţă de nivel a termometrului, începeţi să îl coloraţi. Termometrul va avea două culori, cu nuanţe diferite: albastru pentru emoţiile de intensitate mică şi roşu pentru emoţiile puternice. Pune-l pe copil să aleagă unde este liniuţa ce separă cele două culori, adică limita de la care emoţiile devin greu de stăpânit. Apoi coloraţi cu nuanţe diferite termometrul emoţiilor.
  • Când termometrul e gata desenat, trebuie ca fiecare nivel să fie descris mai în detaliu. Astfel, adăugaţi pentru fiecare emoţie de pe termometru câte o postură corporală (o puteţi efectiv arăta sau o puteţi desena), câteva gânduri care apar odată cu emoţia, precum şi câteva situaţii în care apare emoţia respectivă.
  • Urmează să ne concentrăm pe mercurul din termometru: ajută-l pe copil să conştientizeze ce anume face mercurul să urce şi ce îl face să coboare. Observă dacă micuţul spune că nivelul mercurului creşte din cauza unor situaţii exterioare sau din cauza unor gânduri şi frici din interior.
  • Întreabă-l pe copil ce anume poate face ca să controleze el nivelul mercurului, adică ce poate face ca să urce sau să coboare intensitatea emoţională. Ajută-l să găsească cât mai multe idei prin care să reducă emoţiile negative prea intense sau să le crească pe cele pozitive. Această etapă poate fi desfăşurată pe o perioadă mai lungă de timp, nu doar într-o singură sesiune.
  • În timp, termometrele emoţiilor pot fi completate cu noi nuanţe de emoţii.  Aşa că păstrează aceste termometre şi foloseşte-le în situaţiile în care copilul tău experimentează o emoţie puternică.

Bine de ştiut:

  • Acest joc are numeroase beneficii pentru copil. În primul rând, el este un prilej de dezvoltare a vocabularului emoţiilor. Având cuvinte variate pentru a-şi descrie stările, copilul va putea să se exprime mai nuanţat şi va simţi că se face înţeles mai uşor când vorbeşte despre el însuşi. Astfel, cu cuvintele la îndemână, el va avea mai multă încredere să se dezvăluie pe sine şi să le arate altora ce simte.
  • Termometrul emoţiilor îl ajută pe copil să îşi conştientizeze mai bine viaţa emoţională. El va înţelege nu doar ce simte, ci şi felul în care emoţiile se leagă de gânduri despre alţii şi despre sine, de comportamente, de imagini.
  • Ideea de termometru este o metaforă sugestivă care îl ajută pe copil să înţeleagă că emoţiile prea intense dezorganizează gândirea şi comportamentele, şi că ne fac mai mult rău decât bine. Înţelegând mai în profunzime dinamica emoţiilor, copilul va simţi că are un control mai mare asupra acestora.
  • Termometrul emoţiilor este şi un prilej prin care copilul înţelege că gestionarea emoţiilor negative nu presupune interzicerea acestora, ci doar aducerea lor la un nivel la care pot fi ţinute sub control. Arată-i copilului că este normal să avem emoţii negative, însă nu trebuie că ele să fie atât de intense încât să ne subjuge.

Între A nu simţi nimic şi a fi copleşit de emoţie este o gamă întreagă de trăiri, care aşteaptă să fie aduse la lumină. Iată de ce incursiunea de cartografiere a lumii interioare nu se sfârşeşte niciodată, ci este un prilej continuu de cunoaștere și îmbogățire interioară. Simți puterea lor de atracție?

(Sursa foto)

Articol din categoria:Ora de joacă
No comments yet

Leave a Reply

Note: XHTML is allowed. Your email address will never be published.