Skip to content

Cum să dezvolți inteligența copilului tău (2)

by Raluca Mosora on 23 decembrie, 2012

cum sa dezvolti inteligenta copilului tau 2Inteligenţa, una dintre cele mai râvnite calităţi, este în mare parte transmisă genetic. Faptul că este înnăscută i-a făcut pe mulţi să creadă că nu putem face nimic ca să o dezvoltăm. În realitate însă, asemeni oricărei caracteristici înnăscute, inteligenţa poate crește, cu condiţia să depunem un efort mai mare şi mai susţinut în acest sens. De-a lungul timpului au fost elaborate numeroase metode de dezvoltare a inteligenţei. Cât timp unele s-au dovedit a fi doar mituri, alte metode şi-au arătat eficienţa. În articolul trecut am văzut câteva metode eficiente de creştere a inteligenţei, iar acum este vremea să vorbim şi despre celelalte modalităţi care ne ajută să fim mai inteligenţi şi să avem copii mai deştepţi.

 1. Învaţă-ţi copilul să gândească creativ

A gândi creativ nu înseamnă a ne produce obiecte artistice, ci a căuta noi modalităţi de a realiza sarcinile de peste zi. Inteligenţa presupune găsirea celor mai bune soluţii într-o situaţie dată. Cu cât putem să generăm soluţii mai ingenioase şi mai creative, cu atât vom avea de unde să alegem cea mai bună soluție.

Gândirea creativă se dezvoltă când trebuie să găsim cât mai multe soluţii într-o situaţie nouă, şi apoi să decidem care din ele este cea mai potrivită. Iată câteva tipuri de sarcini de lucru care îl pot ajuta pe copilul tău să îşi dezvolte gândirea creativă.

  • Să genereze un număr cât mai mare de idei referitor la o temă dată (vezi jocul de creativitate Utilizări inedite ale obiectelor)
  • Să facă asocieri cât mai neobişnuite între idei şi cuvinte (vezi jocul de creativitate Povestea continuă)
  • Să înveţe să folosească succesiv gândirea convenţională şi pe cea nonconvenţională. Acest lucru presupune mai întâi ca micuţul să genereze multe soluţii şi apoi să verifice dacă ele pot fi puse în practică sau dacă sunt valoroase (vezi jocul de creativitate Cele mai bune soluţii). De asemenea el trebuie obişnuit să argumenteze de ce crede că soluţia aleasă de el este cea mai bună.

 2. Încurajează-l să socializeze

Inteligenţa nu presupune atât rezolvarea unor probleme abstracte, cât în primul rând depăşirea problemelor concrete din jur. Integrarea într-un mediu social este cea mai directă cale de stimulare intelectuală a copilului. Pus în situaţia de a interacţiona cu ceilalţi, copilul învaţă să se adapteze regulilor şi normelor, să facă faţă aşteptărilor şi solicitărilor celorlalţi şi să gestioneze situaţiile conflictuale. El este mult mai motivat să se implice în rezolvarea problemelor atunci când se confruntă cu ele în mod direct decât atunci când discută teoretic despre ele.

Prin interacţiune cu ceilalţi copilul află informaţii noi, schimbă impresii cu ceilalţi şi îşi susţine propriile idei. Copilul aude şi alte păreri şi îşi îmbogăţeşte perspectiva de a vedea anumite lucruri. El asimilează informaţii noi şi le integrează în sistemul lui de cunoştinţe, şi de asemenea are ocazia să îşi susţină propriile idei şi să înveţe să îşi argumenteze opiniile.

În plus, atunci când sunt împreună, copiii sunt mai stimulaţi să descopere lucruri noi, astfel încât ei devin mai curioşi şi mai dornici să înveţe. În consecinţă, atunci când sunt puşi în situaţia de a rezolva o problemă împreună, toţi copiii au ocazia să devină mai inteligenţi.

 3. Dezvoltă-i memoria de lucru

Memoria de lucru se referă la volumul de informaţii cu care putem lucra simultan. Chiar dacă memoria de lucru nu este tot una cu inteligenţa, ele sunt în mare măsură legate. Astfel, inteligenţa are nevoie de o memorie de lucru bună ca să funcţioneze la capacitate maximă, iar memoria este mai trainică dacă facem legături logice între informaţii.

Memoria de lucru se poate dezvolta în nenumărate feluri. Principalele sarcini de lucru care ne ajută să ne dezvoltăm memoria de lucru sunt cele care presupun:

  • Repetarea în ordinea corectă a unei seriii de cifre, de litere sau imagini
  • Repetarea în ordine inversă a unui şir de cifre sau de litere
  • Efectuarea în minte a adunărilor, scăderilor sau înmulţirilor
  • Reproducerea din minte a locului în care se află anumite obiecte
  • Efectuarea corectă a unei secvenţe de instrucţiuni (de exemplu: pune biluţa roşie în cutia galbenă şi apoi ia pătratul verde şi aşează-l în faţa cutiei galbene)
  • Reţinerea unei secvenţe de mişcări

Creşterea capacităţii memoriei de lucru se realizează treptat, prin trecerea de la sarcini simple la sarcini tot mai complexe. Acestea trebuie să dezvolte atât memoria vizuală cât şi pe cea auditivă, kinestezică şi chiar olfactivă. Pentru a memora mai uşor, s-au elaborat anumite tehnici de memorare, denumite procedee mnemotehnice, despre care te invit să citeşti mai multe aici.

În concluzie, putem vorbi despre un mediu care îl ajută pe copilul tău să devină mai inteligent: un mediu în care curiozitatea îi este mereu încurajată, în care este provocat să gândească creativ şi să rezolve probleme noi, în care trebuie să facă singur anumite sarcini de gândire şi memorare fără să apeleze la scurtături tehnologice, şi mai ales în care să poată să îşi împărtăşească entuziasmul şi cunoştinţele cu ceilalţi. Dacă îi asiguri copilului tău un asemenea mediu nou, creativ şi provocator, sunt toate şansele să devină un copil mai inteligent.

(Sursa foto)

Articol din categoria:Cafeneaua părinților

Leave a Reply

Note: XHTML is allowed. Your email address will never be published.