Skip to content

Psihologia fericirii

by Raluca Mosora on 28 February, 2012

Psihologia fericiriiIndiferent ce înseamnă pentru tine fericirea, sunt sigură că vrei să o trăieşti cât mai des. Deşi obţinerea fericirii este una dintre cele mai mari aspiraţii ale omului, până nu demult psihologii au omis să studieze ştiinţific ce anume putem face pentru a o dobândi. Fericirea era considerată o noţiune prea vagă şi prea abstractă pentru a fi studiată riguros, mai ales că fiecare om are propria viziune referitoare la aceasta.

În ultima vreme problema fericirii s-a pus tot mai des, așa că cercetătorii s-au apucat de treabă şi au întemeiat o nouă latură a psihologiei, denumită psihologie pozitivă (care nu se confundă cu gândirea pozitivă).

În prezent, se știu atât de multe lucruri despre fericire încât cercetătorii în domeniul psihologiei pozitive cunosc “rețete” ale fericirii demonstrate ştiinţific. Fericirea nu mai este considerată apanajul celor norocoşi, ci este o stare pe care aproape oricine o poate atinge. Dar, înainte de a vorbi despre cum poate fi ea atinsă, hai să înţelegem mai bine care sunt principalele tipuri de fericire:

Cele trei tipuri de fericire

1. Fericirea provenită din satisfacerea plăcerilor

A fi fericit înseamnă într-o oarecare măsură să ai o viaţă presărată cu emoţii pozitive. Înseamnă să simţi cât mai des bucuria, euforia, plăcerea, satisfacţia, confortul. În esenţă, viața plăcută se datorează fie satisfacerii nevoilor și dorințelor trupești, fie apare datorită locurilor pe care le frecventezi, fie este produsă de oamenii din jurul tău.

Fiecare om se naşte cu o capacitate diferită de a resimţi plăcere în viaţă. Cât timp unii sunt exuberanţi şi par a se delecta cu orice mică bucurie, alţii sunt foarte sobri şi par a nu zâmbi niciodată. Chiar dacă ne străduim să ne bucurăm mai mult de plăcerile vieții, nu vom reuși să creștem acest tip de fericire cu mai mult de 15-20%.

Satisfacerea plăcerilor ne oferă cel mai efemer tip de fericire. Viața plăcută nu poate fi o viață întru totul fericită, din mai multe motive: în primul rând, din cauză că plăcerile sunt trecătoare. Apoi, pentru că ne obișnuim cu binele și că mereu suntem în căutare de ceva nou, și in al treilea rând pentru că unele plăceri pot produce dependență.

2. Fericirea datorată stării de flux

Viața înseamnă mai mult decât o simplă colecție de plăceri. Fiecare din noi ne naștem cu un anumit potențial pe care trebuie să îl punem în valoare. Cu cât folosim și dezvoltăm mai multe dintre calitățile cu care ne naștem, cu atât suntem mai mulțumiți de noi înșine și de propria viață.

Viața bună se referă la posibilitatea de a face cât mai multe dintre activitățile care ni se potrivesc și care ne stimulează să ne dezvoltăm. Când facem acele lucruri nici nu ne dăm seama când zboară timpul, pentru că suntem complet absorbiți de ceea ce facem. Starea de spirit pe care o avem în acele momente se numește stare de flux.

Doctorul care face o operație pe creier, violonistul care execută câteva acorduri virtuoase, cățărătorul care escaladează un pisc, toți sunt complet prinși în ceea ce fac și experimentează starea de flux. Dacă i-ai întreba cum se simt în acele momente, cu siguranță nu ar spune că sunt veseli. Din cauză că sunt concentrați la ceea ce fac, nu simt nici o emoție care este în mod normal asociată cu fericirea, cum ar fi exaltarea, bucuria, delectarea. Starea de flux nu este neapărat acompaniată de emoții pozitive, și din această cauză mult timp s-a crezut ca ea nu are legătură cu fericirea. Psihologia pozitivă a dovedit însă ca a avea stare de flux în cât mai multe din activitățile pe care le facem este una din garanțiile fericirii de durată.

3. Fericirea datorată unei vieți pline de sens

Fiecare om își poate trăi viața la un nivel superior, dacă contribuie cu ceva la binele omenirii. Când ne punem viețile în slujba unui scop care ne este superior nouă, spunem că avem un sens în viață. Oamenii nu sunt numai fiinte egoiste, așa cum se vehiculează uneori, ci sunt capabile de acte mărețe, care îi înnobilează. Chiar dacă acele persoane renunță parțial la binele personal, primesc în schimb ceva mult mai de preț, și anume o fericire care nu dispare ușor.

Nu există un sens comun pentru toți oamenii, așa cum nu este obligatoriu ca toți oamenii să simtă că și-au găsit sensul în viață. Din păcate, mulți sunt convinși că scopul vieții este doar satisfacția personală sau a celor apropiați. Alții, chiar dacă contribuie într-un fel la binele omenirii, nu sunt coștienți că realizează un lucru măreț.

Persoanele care simt că și-au găsit sensul în viață se respectă mai mult și se simt mai responsabile de propriile acțiuni. Ele sunt mult mai altruiste și mai capabile de gesturi frumoase, și din această cauză se simt mai apreciate de ceilalți. De asemenea, ele au capacitatea de a-și mobiliza resursele proprii în situațiile dificile și astfel trec mai ușor peste greutăți. Odată cu găsirea unui sens în viață crește atât nivelul propriu de fericire cât și fericirea celor din jurul lor.

Precum vezi, a fi fericit este o misiune complexă, care însă merită să fie atinsă. Dacă tema fericirii ţi se pare şi ţie captivantă, te provoc să meditezi la unele întrebări pe marginea fericirii şi sper ca în articolele viitoare să găseşti răspunsurile la ele:

  • În ce măsură depinde fericirea de bani? Dar de starea de sănătate? Dar de statutul social?
  • Sunt femeile mai fericite decât bărbaţii? Sunt persoanele căsătorite mai fericite decât cei necasătoriți?
  • Cum putem să ne facem copiii mai fericiți?
  • Ce reţete ale fericirii s-au descoperit? Se potrivesc oricui?
  • Sunt românii mai nefericti decât ceilalţi? Există un clasament al fericirii pe ţări?
  • Cum poți să ai stare de flux în munca ta sau în viața de familie?
  • Cum poţi să fii fericit, indiferent de ceea ce s-a întâmplat în trecut?
  • Cum să amplificăm fericirea de moment?
  • Care sunt ingredientele satisfacţiei legate de viitor?

(Sursa foto)

Articol din categoria:Cafeneaua părinților

Leave a Reply

Note: XHTML is allowed. Your email address will never be published.